Notiziari del 07 Aprile 2010

UNE ALTRE VITE ZOVINE E JE FINIDE, INCIDENT FATÂL PAR NICHOLAS RIOLINO
Un student zovin di Testeons di Paluce al à pierdût la vite in siele a sô moto di cross dilunc il viâl arborât di ingrès al paîs di Trep, prime dal puint sul riu Pontaibe. Il fat al è sucedût intor a une e mieze di gnot e daûr as primes ricostruzions il fantat, dopo une serade passade cui amîs, al stave tornant a cjase cul so motocicli di cross, cuant che dut intun moment, par causes encjemò in cors di aciertament, al à pierdût il control dal mieç e al è lât a sbati cuintri un arbul; subit dopo cualchi amì, che al stave passânt dilunc la stesse strade, lu à viodût e al à clamât i socors. Ma cuant che a è rivade la ambulance, purtrop, no 'nd è stât plui nuie di fâ: Nicholas al ere muart par cause dal colp subît intal cjâf sul asfalt, dopo jessi stât sbalçât vie dal motocicli. Classe 1989, al varès fat 21 agns in Novembar. Tra las sôs passions al veve i motôrs, il schi di font (praticât agonistichementri fint a cualchi an fa) e il balon (tesserât cu la scuadre locâl dal Paluce, al à fat il portîr cui zovins). Iscrit cu la Aldo Moro di Paluce, intal 2004 al veve vint la medae di bronç ai campionâts talians di biathlon, classe arlêfs, che si erin corûts intai Laghets di Tamau.

CUI CHE AL VIGNARÀ US JUDICARÀ
L'industriâl Grigolin al à comprât la gjave di Dentramp, ex INGE di Triest, e al pense di podei gjavâ fûr un milion di metris cubis di zes. L'imprenditôr venit al vûl rifâsi dal dinei oponût da aministrazion e da popolazion dal Comun di Raviei, che a veve capît ce disgracie iminent a ere la gjave, e lu fâs cul Comun di Davâr. Par cuatri bêçs (1200€ / l'an!!!!) nus robìn un toc di Cjargne e di storie. Centantes bausies dovìn encjemò gloti? Une volte si espuartave culture e art, cumò si svent la tiere e la aghe. La Cjargne a à dôs ricjeces: la aghe e l'ambient. Ducj e doi a son un dirit, no un ben comerciâl. Cussì lu vin ricevût, cussì lu dovìn lassâ ai nostis fîs.
Firmât "Cjargne in Moviment"

LIS VÔS DE AGHE DI ULDARIE “REGJON DISATENTE SUL AMBIENT”
A presentazion encje il President da Regjon, Renzo Tondo, che al à ricuardât la lungje cognossince che lu lee a fotografe cjargnele. Il volum, promovût dal Consorzi dai Comuns dal Bacin Imbrifar Montan dal Tiliment, che di cualchi an al supuarte e al promôf libris e ricercjes di grant valôr sientific e culturâl, publicades da Forum Editrice cul contribût di Federbim e da Bancje di Cividât, al è stât presentât dal gjornalist e scritôr triestin Paolo Rumiz, che al à firmât la prefazion al test. Il volum, presentât a trei dîs da Zornade Mondiâl da Aghe, oltri a jessi un biel viaç tra lûcs, stories, oms, perles e tesaurs naturalistics, al è encje un reportage di denuncie dal atentât a purece e gratuitât dal patrimoni idric.

ALBIERCS DIFONDÛTS E LEGHE AMBIENT: PAT VINCENT
I Albiercs Difondûts virtuôs di Comelians, Forgjarie, Lauc, Davâr e Sauris a si ricognossin inta volontât di creâ une ofierte di cualitât a 360 grâts. Lu àn tornât a dî a Davâr chescj Comuns, dilunc un incuintri par planificâ las strategjies futures cun Leghe Ambient. Un progjet za premiât dai organisims internazionâi e comunitaris intal 2007, "tant che concet di imprese sostignibil, inovative e inclusive da popolazion locâl", e ricognossût in Friûl Vignesie Julie cuntune leç regjonâl dal 2002. Chest grup di Albiercs Difondûts al à duncje sielt di aderî a Leghe Ambient Turisim, che a è la prime ecolabel taliane intal setôr turistic e ricetîf, e la seconde in Europe. Une etichete che no è autocertificade o nome anunciade, ma a consist di un decalic volontari di buine pratiche di gjestion di imprese e di servizis al client, monitorât e verificât anualmentri e smirât a tutele dal ambient locâl cence rinunciâ a cualitât e al bielstâ da ospitalitât.

PROVINCIE DI UDIN E CARINZIE INTAL NON DI ALPE ADRIA
Intal cors da visite a Fiere GAST di Klagenfurt, Franco Mattiussi, assessôr provinciâl al Turisim da Provincie di Udin, e Daniele Macorig, assessôr provinciâl cun deleghe a la Agriculture, a àn vût un incuintri cul president da Cjamare da Economie da Carinzie, Franz Pacher. La riunion, che a rientre intal cjamp da ativitât dal Comitât Tecnic nassût dopo la intese operative firmade il meis passât tra la stesse Provincie di Udin, la Ambassade di Italie a Viene e la Cjamare di Cumierç dal cjâf lûc furlan, a à vût l'obietîf di dâ nûf vigôr ai leams tra las dôs realtâts di ca e di là dal confin, intal non da ofierte turistiche e da enogastronomie. In cjamp turistic, al à sotlineât l'Assessôr Mattiussi, il nosti teritori al à cetant di ofrî: i volìn che i carinzians e i austriacs in gjenerâl si confermin i fruitôrs principâi das nostes localitâts di valôr plui grandes.

LA PROVINCIE E JE DONGJE AI FURLANS IN ARGJENTINE
La Provincie di Udin a è simpri plui dongje as comunitâts furlanes intal mont. Intal cors da sô ultime visite in Argjentine, il President da Provincie on. Pietro Fontanini al à assistût a presentazion das ultimes realizazions rindudes pussibiles in gracie ai finanziaments dal ent di aree vaste, e che a rivuardin l'ampliament da sede da Cjase di Polse di Colonia Caroya e la ristruturazion da sede dal Fogolâr Furlan di Buenos Aires, il plui antîc di dute la Americhe Latine. Cetant gradide, in particolâr, la cerimonie pa afission di une targhe che a ricuarde l'intervent da aministrazion provinciâl inta Cjase di Polse di Colonia Caroya, nassude in gracie al lassit dal meritori Domenico Facchin. La muinie Giulia Di Beco, diretore dal istitût, a à evidenziât cemût che las condizions economiches da Argjentine di vuei no consintin di fâ intervents publics a favôr das istituzions religjoses. <<No è la prime volte che i ven achì - al à ricuardât Fontanini - e la roube che a continue a colpîmi al è il fat che denant di me, pa maiôr part, a 'nt son persones che in Friûl no son mai stades ma che a cjacarin perfetementri in furlan. Vuei, duncje, al è par me, par vêr, un onôr podei confermâ l'impegn intai confronts di cheste comunitât di bande da Provincie>>. 

LIS TERMIS DI DARTE A TORNIN A VIERZI
Lunis ai 29 di Març, in concomitance cul inizi das vacances di Pasche, las Termes di Darte a àn tornât a vierzi i reparts termâi pai trataments di prevenzion e cure da sorditât rinogene, di crenoterapie inalatorie, di palte-balneoterapie, di balneoterapie e di cure idropiniche, ducj gjoldibii in convenzion cul S.S.N. I servizis termâi a restaran atîfs par dut il 2010 e si zontin ai trataments proviodûts, cence sospensions, vie par dut l'an intai reparts di estetiche, di fisioterapie e di bielstâ in aghe. La gjestion termâl, afidade a Promotur S.p.A. dal Jugn 2009, a è stade completementri rinovade par ofrî al marcjât no nome la peculiaritât ben cognossude e storiche da Font Pudie di Darte, ma encje i nûfs servizis di bielstâ, cuntune impostazion che a tint principalmentri a cualitât da vite in dutes las sôs dimensions.

UN OMAÇ PAR VEI INTERPRETÂT BEN IL LEAM TRA LA JULIE E I FURLANS
<<Un mût par rindi omaç ai oms che in chescj agns a àn savût interpretâ ben il leam tra la Julie e il popul furlan>>. Cussì al à cjacarât il President da Provincie on. Pietro Fontanini intal cors dal  incuintri cul Gjenerâl di Brigade Gianfranco Rossi che, il meis prossim, al lassarà il so puest a cjâf da Brigade Alpine Julie. <<Al esist un leam fuart tra il Friûl e la Brigade Alpine Julie. E chest al è dovût soredut al fat che chei da Julie a son, in font, encje i valôrs vêrs dai Furlans: salts, onescj e lavoradôrs>>. Fontanini, in particolâr, al à esprimût la proprie sodisfazion pa professionalitât e pal livel elevât di preparazion dai alpins da Julie. <<La Julie a conferme encjemò un volte - al à det - di jessi une risorse vere e proprie no nome pal nosti Paîs e pal esercit, ma encje pal Friûl>>.

SINDACÂTS, IMPRESIS E ASSOCIAZIONS: “UNE REGJIE UNICHE E COVENTE PE MONT”
Al è un document sut, ma plen di idees, chel presentât a Tumieç dai Sindacâts, dai Imprenditôrs e das Associazions, unîts par rilançâ la mont furlane. Fuarces sociâls, economiches e civîls, duncje, a fasin cuadrât cul obietîf di dâ prospetives di svilup a un teritori in fuarte soference, sei sot il profîl produtîf, sei sot chel dal welfare. Pont di partence - secont las persones che a àn firmât il document - al reste la costituzion di un nûf Ent rapresentatîf dai interès di aree vaste, par dutes las comunitâts che si son formades dilunc la noste storie, e che al puedi afrontâ i compits di programazion e di produzion dai servizis. L'apel al è, duncje, a Regjon e al President Tondo, che al ricevarà il document subit dopo Pasche.

VILE, PROVIS DI SVILUP
Su proposte dal assessôr a programazion Sandra Savino a è stade deliberade la autorizazion a stipule di un acuardi di program cul Consorzi pal Svilup Industriâl di Tumieç (COSINT), finalizât a realizazion di un prin lot funzionâl a zone industriâl di Vile. L'intervent, par une spese complessive di 850 mil euros, al si zove dal contribût regjonâl di 400 mil euros e al consist inta realizazion di opares pal completament dai capanons modulârs e pal colegament dai stes cun doi cuarps di fabriche za esistints. "La domande avanzade dal COSINT a è stade sodisfate - al spieghe l'assessôr Savino - rispietant i criteris di prioritât stabilîts intal Plan Operatîf di Gjestion dal 2009, che al dave precedence as iniziatives in grât di contribuî al svilup das arees montanes, cun riferiment particolâr ai programs finalizâts al increment ocupazionâl e a soluzion di crisis aziendâls".

GUBBIO: XIII GRANT PREMI NAZIONÂL DI CORSE CAMPESTRE
Al XIII Grant Premi Nazionâl di Corse Campestre, che si è corût a Gubbio dai 26 ai 28 di Març, il Comitât Regjonâl Friûl Vignesie Julie, dal Centri Sportîf Talian, si è presentât cuntune delegazion di ben 46 atletes, ducj dal Comitât Provinciâl di Udin, cjapitanade dal responsabil Edi Piccini. La delegazion a à concuistât in dut siet medaes: sîs podis individuâi e la medae plui prestigjose, l'aur, inta stafete feminîl. Intas proves individuâls, cun 1500 atletes presints intal Parc dal Teatri Roman, a son rivades cuatri medaes di arint e dôs di bronç. I grancj risultâts a son rivâts za das categories zovanîls cul biel tierç puest di Rossi Davide (GlemoneAtletiche) intai Esordients e il secont puest di Fabiani Beatrice (Aldo Moro) intas Fantates; medae di arint intai Cadets encje par Michele Bellina (TamauCleulis), che cul vincitôr al à fat gare a part par cedi nome intal retilini finâl; intai Juniores cuint puest di Marco Primus (TamauCleulis), tra i Amadôrs A.