Notiziari del 04 Novembre 2009

CONSEI, UNANIMITÂT SU LA CJARTE EUROPEANE DE SIGURECE STRADÂL
L’aprovazion das modifiches dal statût di “Pordenon Fiere Spa”, l’integrazion al “Program dai incarics di colaborazion autonome 2009”, il recepiment da bande da aministrazion provinciâl das normes regjonâls in materie di incentîfs pal manteniment e il miorament da biodiversitât intai biotips e l’adesion a “Cjarte Europeane da sigurece stradâl”. A son cualchidun dai ponts che a son stât discutûts inta ultime sentade dal Consei Provinciâl che al è stât viert cul “question time”. E se un dibatit tra maiorance e minorance al è stât fat su centancj ponts al ordin dal dì, su la “Cjarte Europeane da sigurece stradâl” a ’nd è stade unitât tra i doi schieraments contraris. Il vicepresident Fabio Marchetti al à ilustrât il pont, che il Consei al à aprovât a unanimitât. <<La adesion a chest document – al à evidenziât Marchetti – a rapresente un pas fondamentâl intal percors inovatîf che cheste Provincie a à sielt par promovi e garantî la sigurece su las nostres strades>>.

PROVINCIE, DÎS BORSIS DI STUDI INTITULADIS A EMANUELE PARTANNI

Incoragjiâ e sostegni, cu la assegnazion di dîs borses di studi, i students das scueles superiôrs di Cividât, che a intindin distinguisi, cun profit, intas arts, in particolâr disegn, piture e musiche. Cussì al lassave scrit intal lassit testamentari il prof. Emanuele Partanni, emerit insegnant di scuele elementâr di Cividât, decedût intal 1970. La gjestion dal lassit a è stade afidade a Provincie di Udin che in chescj dîs – a puarte a cognossince l’assessôr provinciâl a istruzion Elena Lizzi – a à mandât fûr il relatîf bant pai students interessâts, che a podin jessi nassûts in cualsisedi localitât dal Friûl Vignesie Julie, ma che a date di publicazion dal avîs (23 di Otubar dal 2009) a son residents intal Comun di Cividât.

FONTANINI AL RICÊF IL COMANDANT DAL NOE, "INSIEME PE TUTELE DAL AMBIENT"
<<Dal pont di viste dai reâts cuntri l’ambient voaitis i seis une isule felice rispiet a ates bandes d’Italie dulà che i ai operât in precedenze>>. Cussì si è esprimût il cjapitani Pasquale Starace, comandant dal repart interprovinciâl dai carabenîrs pa tutele dal ambient Noe, tant di un incuintri a palaç Belgrât cul presidet da Provincie on. Pietro Fontanini, presint ancje l’assessôr al Ambient Enio Decorte e il maressial Francesco Casarella dal Noe. Il president Fontanini, da bande sô, al à evidenziât l’impegn di palaç Belgrât e la rispueste dai citadins in teme di racuelte das scovaces, <<chê diferenziade a funzione, in gracie da colaborazion dai citadins che a àn capît benon il messaç. Metint in at compuartaments virtuôs ducj a guadagnin alc>>. tant dal colocui Starace al à ricuardât i compits dal Noe in fat di vigjilance, prevenzion e repression das violazions fates in materie ambientâl. <<I vin ducj a cûr l’ambient e vin di lavorâ insieme par preservâlu>>, al à marcât Fontanini sierant il discors.

PROVINCIE, TRENTEMIL EUROS A LA NICO PEPE PAL TEATRI IN MARILENGHE

“La Provincie di Udin a si impegne a assegnâ a Civiche Academie di Art Dramatiche Nico Pepe di Udin un contribût pa produzion di un spetacul teatrâl in lenghe furlane …”. Cussì al dîs il prin articul dal acuardi di colaborazion pal an academic 2009-2010 che i doi ents a àn sotscrit. Si trate – al à det l’assessôr provinciâl a  Culture Elena Lizzi – di un prin intervent, finanziât cun 13.000 euros, par un percors che al podarà lâ indavant l’an cu ven cul finanziament di 17.000 euros par un progjet culminant cu la produzion, simprit a cure da Nico Pepe, dal spetacul teatrâl in lenghe furlane Odisee. La rivisitazion dal Poeme di Omêr, che al sarà proponût al teatri Giovanni da Udine martars ai 10 di Avrîl dal 2010, a à afinitâts cu las pagjines di storie dal popul furlan, in particolâr cu la epopee da emigrazion.

CRITICHE A CARNIACQUE PE SÔ GJESTION

Il Consei Comunâl di Tumieç al met sul banc dai imputâts il management di une societât che a bisugne salvaguardâ. A solevâ l’argoment “La Sinistre par Tumieç” cun Stefano Nonino, che, dopo i auments fin a 40 euros che i citadins àn cjatât in bolete, si ere apelât al sindic par domandâ che la aghe da Cjargne a torni intas mans dai Comuns. A fin la mozion a è stade boçade, ma pai aministradôrs e managers di Carniacque, che a è vuidade di Renzo Petris e a gestìs acuedots, fognatures e depurazion inte Alte Furlane, si è tratât di une lavade di cjâf gjenerâl cun atacs a rotazion da bande dai conseîrs di maiorance e di oposizion. “Pierdite di 130.00 euros sanade in gracie dai comuns, boletes cun conts dopleâts, cualitât dal servizi che a no cres, prepotence intai confronts di chei cuatri comuns (Çurçuvint, Comelians, For di Avoltri e Liussûl) restâts ancjemò cu la gjestion autonome, mires interregjonâls pa gjestion future dal business”, chestes in sostance las acuses che Nonino al à lanciât. L’assessôr a manutenzion, Gianlamberto Riolino, al à rispuindût spiegant che “las tarifes a son stades aumentades obligatoriamenti par ducj i citadins da Provincie a seguit das decisions dal Ato furlan, come al è stât plui voltes det, tant che pal futûr la convenzion tra Ato e Carniacque a è stade garantide fin al 2023”.

TUTELÂT PAR LEÇ IL TODESC DI SAURIS, TAMAU E DE VALCJANÂL

Fate buine a unanimitât dal Consei regjonâl la leç pa minorance linguistiche gjermanofone in Friûl Vignesie Julie. L’ûs orâl e scrit da lenghe todescje al è proviodût intai uficis regjonâi, provinciâi e dai ents locâi intal teritori interessât. L’obietîf di cheste leç, fate buine intal Consei Regjonâl dal Friûl Vignesie Julie, al è chel di protezi e valorizâ las minorances in lenghe todescje presints inta noste Regjon. La leç a è stade fate buine a unanimitât cuntun vôt trasversâl. La leç a intint tutelâ las lenghes che si cjacarin in Valcjanâl, intal paîs di Tamau in Comun di Paluce, e in chel di Sauris. La leç si propon di promovi iniziatives par une colaborazion largje cui Paîs europeans e i teritoris dulà la lenghe todescje a è storicamenti presint. Par chel che a rivuarde i intervents inta Publiche Aministrazion, l’ûs orâl e scrit da lenghe todescje al è proviodût intai uficis regjonâi, provinciâi e dai ents locâi intal teritori interessât. Al moment, però, no ‘nd è cuvierture finanziarie stant che il strument di spese al vegnarà costituît rinviant la aprovazion dal provediment a chel che al sarà l’esit da leç finanziarie, che a sarà esaminade in Dicembar.

SCUELE IN FVG, NISSUN ACORPAMENT ALMANCUL FIN AL 2011

A anticipâ l’enesim rinviament, dopo chel dal an passât, il diretôr dal Ufici scolastic regjonâl Daniela Beltrame, intervegnude al Seminari “Europe da Istruzion”, ospitât inta sede da Comunitât Montane di Tumieç.
“I sin in une fase avanzade dal an scolastic –a à spiegât la Beltrame – duncje i timps tecnics par rindi operative la riforme a no son e in realtât al Ministeri da Istruzion a stan cjacarant di un rinviament da diminuzion pal indreçament da riforme das scueles secondaries di secont grât; un rinviament no nome pal 2010-2011 ma ben pal 2011-2012. Plui di chest – il diretôr dal Usr al à zontât – no savin parcè che a son ancjemò in davuelziment i procès di aprovazion dai regolaments.

ASS3 ‘ALTE FURLANE’, A RIVE LA FIRME DIGJITÂL

L’inovazion, che a garantìs plui sigurece sui referts, a è partide in Otubar in cuatri strutures da Aziende sanitarie. Intal 2010 a sarà slargjade, un tic a la volte, a ducj i nucleos ospedalîrs, teritoriâi e aministratîfs. L’Ass “Alte Furlane” a à apene ativât cheste important inovazion tecnologjiche. Ma di ce cjacarino? La firme digjitâl su las rispuestes di visite e sui esams a divente eletroniche e a ven basade su dôs clâfs, une publiche e chê ate privade, che unides tra di lôr a garantissin sigurece su la provenience e integritât di un document informatic. A spiegâ i beneficis di cheste procedure a è la stesse Aziende sanitarie:<<Il nûf sisteme pai miedis das strutures interessades al à doi vantaçs: a ’nd è sigurece inta conservazion dai referts che a vegnin depositâts, furnît di dutes las garanzies di ciertece juridiche, intun archivi informatizât specific che al funzione cun dutes las misures di sigurece imponudes da leç su la Privacy; a ‘nd è une nete riduzion dal grant  numar das cjartes là che voi a son ripuartâts i refierts – a riferìs une note da Ass3>>.

 

REFRION DI VILE : VINARS INCUINTRI IN COMUNITÂT MONTANE

Dopo l’alarm lanciât dai sindics su la pussibil emigrazion in Austrie da dite che a à problemes logjistics intal stabiliment cjargnel, il conseîr regjonâl Cacitti al anunce l’incuintri convocât dal comissari Drabeni. “Sul pericul di trasferiment da Refrion da Vile a une ate localitât, probabilmenti in Austrie, come al è stât anunciât su pa stampe in maniere alarmistiche, dai doi rapresentant sindacâi da Cisl e Cgil da Alte Furlane, a van fats oportuns e imediâts aprofondiments”. A domandâlu al è il conseîr regjonâl dal PDL Luigi Cacitti, che ancje daûr richieste da bande dal Sindic di Vile, Romano Polonia, al à concurdât un incuintri cul comissari.

LAVÔRS URGJENTS DI PROTEZION CIVÎL A TUMIEÇ
Une Conference dai servizis fate apueste, convocade dal assessôr regjonâl Riccardo Riccardi inta sede da Protezion Civîl a Palme, a à aprovât lavôrs urgjents di protezion civîl par dibot 1,2 milions di euros sul teritori dal Comun di Tumieç. La Conference dai servizis, di fat, a à dât il “vie libare” a progjetazion esecutive di cualchi intervent dilunc da Bût, dongje dal Ospedâl Civîl di Tumieç e intas frazions di Dieç, Cjaçâs e Tierç. Dilunc la çampe idrografiche da Bût, inta aree dal cjâf lûc cjargnel che si slungje dal ospedâl fint daûr dal poligon di tîr, al è di fat necessari cualchi intervent di manutenzion e restaurazion dai arzins par un trat plui lunc di un chilometri e mieç, parvie di numerôs cediments das fondazions e das sorestants mantelades, vâl a dî das opares che a protezin la spuinde fluviâl da erosion.

PREMIÂTS I CAMPIONS CHE A TEGNIN ALT IL NON DAL FRIÛL IN ITALIE E TAL MONT
Consegnâts, a Palaç Belgrât, i riconossiments al Sporting club Udine basket, al Comitât provinciâl baseball softball e a scuare Europa Sager baseball di Bagnarie. Par l’assessôr provinciâl Virgili si trate di campions afermâts in divierses specialitâts ma cuntun denominatôr unic: tegni alt  il non dal Friûl in Italie e tal mont. Pal assessôr regjonâl De Anna la manifestazion a à metût al centri da atenzion no nome las dissiplines agonistiches, ma ancje i valôrs gjenerâi dal sport. Tra las impreses dai agns passâts a son: il secont puest a fin dal campionât 2001-2002, il setim intal 2005-2006 e il cuart intal 2006-2007. A presiedi la societât, che a conte in totâl plui di cent atletes, al è Alessandro Grassi. Divierses la scuares che a zuin cu las insegnes dal Sporting: las formazions a spazin, di fat, dai senior ai minibasket.