11 LUGLI0 07

ALTE FURLANE - Belanç Ass 3 fat bon dai sindics

Il belanç consuntîf de Aziende sanitarie de Alte furlane pal an 2006 al è stât fat bon de rapresentance dai sindics cun a cjâf Sergio Cuzzi. Il document contabil al pant une positive risulte ma dome di pôc plui di 2mil euros, cifre cetant basse rispiet ai 850-900mil euros des gjestion precedent. Dut chest al è causionât des plui grandis spesis dai coscj dal personâl. «Al è clâr che - al dîs il sindic di Glemone (che al è ancje president de Conference dai sindics), Gabriele Marini - lis masse pocjis risorsis a disposizion de nestre Aziende sanitarie no nus lassaran comprâ gnûfs machinaris, disvilupâ i servizis necessariis e nancje inviâ la metude in sest di edificis. Infratant, il teritori de Alte Furlane al reste al prin puest in Italie parcè che rivuarde lis muarts che si podaressin scjampâ. A coventaressin duncje plui investiments inte prevenzion, oltri che par podê continuâ a mantegni la rêt di servizis che e je in orepresint. Nô o volaressin dopleâ chei reparts che a stentin, come chel dal setôr oncologjic e de assistence ai anzians. La ultime note che i sindics a àn mandât a Triest, a rivuardave propit la mancjance di bêçs pai servizis sociâi dai doi distrets de Alte Furlane. In ducj doi i câs si cjacare di passe 400mil euros, che a laressin cuvierts, o incressint i finanziaments de Ass3, o dant ae nestre Aziende sanitarie la pussibilitât di doprâ liberementri il Font des autonomiis pussibilis».

 

TUMIEÇ – e continue la iniziative "Viazadôrs di cjarte"

E va indevant cun sucès la iniziative "Viazadôrs di cjarte", inmaneade dal circul culturâl Lander di Darte, adun cu la Comunitât Montane de Cjargne e il supuart dal assessorât ae culture de Regjon Fvj. Tai dîs cu ven in fats a vignarà dopleade la ufierte di libris, alì de stazion des corieris di Tumieç: altris scrits di autôrs forescj che a vivin in Italie. «I libris in cumò - al à sclarît l'assessôr ae culture de Comunitât montane de Cjargne, Marino Corti - a son 206, spartîts in 42 titui. La cressude de ufierte di ce che al pues jessi cjolêt, let e tornât indaûr, e ven fûr dal agradiment che la iniziative e à vût, in gracie dal sprolungjât contribût dai zovins che e vegnin inte librarie viazant: in Setembar si zontaran altris argoments leteraris, come i fumuts o i manga gjaponês, slargjant la ufierte ancje a scritôrs talians». Ducj i letôrs a puedin cun di plui dî la lôr dentri dal sît internet www.artalander.info, dulà che si cjatin dutis lis informazions su pe iniziative.

ALTE FURLANE - Cisl, plui sigurece sul lavôr

Ogni an in Italie a son passe mil i muarts sul lavôr e dome tal 2006, passe 935mil i infortunis uficiâi ( 1.280 a àn causionât la muart). Dut chest a pant che il mudament tecnologjic des nestris impresis nol à segnât une sbassade di infortunis e malatiis professionâls e no si pues dî che al sedi stât un miorament. Dal sigûr un grum al è cambiât tai ultins vincj agns ma no tant che e je cressude la inovazion tecnologjiche metude in vore par jessi avuâl inte globalizazion. Ma nol è dome il puest di lavôr: i infortunis ‘ in itinere' a son il 25% e chei in cjase a stan aumentant cetant, cjapant dentri ancje i fruts. Dut chest si lu lei inte note de Cisl Alte Furlane, che propit su chescj argoments, e à dât dongje a Glemone ducj i RLS, sedi dal setôr public che dal privât, e i delegâts des RSU par cjacarâ des iniziativis da inviâ tal cjamp de sigurece. Une ocasion cheste no dome par informâ ma ancje par frontâ il teme dal test unic cul jutori de responsabil nazionâl de Cisl Cinzia Frascheri e dal segretari regjonâl Lorenzo Garziera. «No podin lassâ pensâ che i infortunis sul lavôr e lis malatiis professionâls a sedin un probleme fisiologjic e inevitabil - al à notât il segretari de Cisl Ivano Monguzzi - lis gnovis tecnologjis a scuegnin coventâ no dome ae competizion ma ancje par miorâ l'ambient di lavôr e la sigurece intes fabrichis e intai uficis».

SAURIS - Fieste dal Persut

A Sauris nus spietin impuartants apontaments peâts ae tradizion de mangjadorie locâl e ae bielece al ambient. La manifestazion 'Sauris in Fieste - Fieste dal persut' e fiestezâ il famôs persut crût de localitât montane, simbul de viele economie de valade. Dutis lis fameis par vecjo a vevin il purcit, doprât sedi par mangjâ che come scambi di robis che in mont no si cjatavin. Par salvâle tal timp, la cjar di purcit e vignive fumade cun len e jerbis aromatizis. In zornade di vuê si fâs inmò cussì e a chest prodot pe sô alte cualitât al è stât dât ancje il marchi IGP. La kermesse gastronomiche si davuelzarà ai 7-8 e ai 14 e 15 di Lui. Oltri al persut e al speck, si podaran cerçâ formadis, gnocs, pomis e dolçs, vins e bire. Dentri dai barachins sparniçâts par dut il paîs, compagnâts da musiche, animazion, si podarà dâ un cuc ancje ai prodots tipics artesanâi. La suaze di monts tor a Sauris no dome e je un dai paisaçs plui tratîfs de Cjargne, ma e nus introdûs ancje ae cognossince di un altri dai prodots tipics cjargnei, il formadi di mont. In fats la fieste e je pûr indreçade a fâ cognossi il mont des caseris cun cerçadis di prodots, animazions a teme e zîrs sui monts tor Sauris, partint propit da Lateis, dulà che da agnorums si davuelç cheste biele sagre popolâr.

FOR DISORE - Il Pape intes Dolomitis

For Disore al podarès in curt vê un turist rimarchevul, si trate nuie di mancul dal Pape Benedet XVI, in feriis in Cjadovri dai 9 ai 27 di Lui. La sô viodude, dal comun di Lorençâs da pît dal Cridola, e si podarà slargjâ su pe "Perle des Dolomitis Orientâls", val a dî For Disore. Lis monts jenfri Cjargne e Cjadovri a tornin cussì a jessi "tieris di Papis", daspò la presince cualchi an indaûr di Zuan Pauli II. Da ce che a si dîs il Pape al cîr, lontan di San Pieri, gnove ispirazion e fuarce lant a spas intal stès vert che al à viodût passâ Woitila, par scurtâ il procediment di beatificazion dal predecessôr. Zuan Pauli, cantesemât dal ambient naturâl di For Disore, al veve pandût la volontât di zirâ pai trois dal Parc naturâl des Dolomitis Furlanis, ma – magari cussì no – cheste voie no à podût jessi paiade, e al sarà invezit Pape Benedet a vê cheste pussibilitât, cun grant gust di dute la int dal paîs cjargnel che lu spiete cuntun fregul di baticûr.

 

Mostre "Graziis Americhe": un sucès sancirât de int

Cetante int e à stabilît il grant sucès de mostre "Graziis Americhe", prontade intes setemanis passadis tal centri comerciâl Città Fiera e inmaneade de Fondazion Allori adun cu la Provincie di Udin e cun Exe Spa. Verementri tantis lis personis che son passadis di chê bande, gjoldint de biele mostre fotografiche, che ur à dât la pussibilitât di vê iniment un blec di storie che e pee la Italie ai Stâts Unîts de fin de vuere ae fin dai agns '70, cjapant dentri ancje chel periodi dûr dal dopo taramot dal 1976. I visitadôrs de mostre a son rivâts dongje ancje de Slovenie, de Cravuazie, de Austrie e de Gjermanie, indi è stât pûr cualchi american di passaç. In tancj a àn preseât e agradît il materiâl promozionâl e turistic metût fûr de Provincie di Udin.

 

 

 

CUNVIGNE DE FURLANETÂT TAL MONT

Sabide ai 4 di Avost e domenie 5 si davuelzarà a Pontebe inte sale dal Consei comunâl la cunvigne su pe furlanetât tal mont, clamade "De valîs di carton e valîs eletroniche. Il Friûl intal mont globalizât". In struc, chest il program di sabide: aes 10 vierzidure de cunvigne cul salût dal sindic Bernardino Silvestri, si larà po dopo indevant cu lis relazions fintramai ae une daspò misdì, cuant che i lavôrs a vignaran sierâts dal onorevul Giorgio Santuz. Seguissarà il buffet ofiert de aministrazion. Domenie 5 dade dongje in place Garibaldi, po dopo visite vuidade intal municipi al 'Fluegelaltar' e ae mostre fotografiche tal asîl comunâl. Aes 10.45 in place e sunarà la bande dal santuari di Pontebe. La messe, celebrade dal bonsignôr Pietro Brollo si fasarà aes 11. Aes 12 simpri in place Garibaldi, il salût des autoritâts e la poiade di une zoie al monument avodât a Arturo Zardini. La zornade si sierarà aes 13 cul gustâ, a cure de 'Pro Loco di Pontebe, intal "Stadi dal glaç", cun animazions e musichis di Dario Zampa, di Sdrindule, dai Bintars, ….

Lis prenotazions al past sociâl a scugnaran rivâ ae sede dal Ent Friûl tal Mont dentri di vinars ai 27 di Lui. Cui che al fos interessât al pues indreçâsi al numar 0432-504970, o mandâ un fax al 0432-507774, o plui tecnologjic inmò scrivi une e-mail a info@friulinelmondo.com . Il presit dal past al è di 10 euros.

 

Traspuart public: 21 gnovis corieris

Tai dîs che a vegnin a jentraran in servizi lis gnovis corieris de Saf. I 21 gnûfs mieçs a son stâts presentâts tant di un incuintri jenfri l'assessôr provinciâl ai traspuarts Fabio Marchetti, il president e il diretôr de Saf, Roberto Grandinetti e Silvano Barbiero. «Cjapâ la coriere in provincie di Udin al sarà simpri plui a comut – al à notât Marchetti – di fat la Saf si insiore di vincj machinaris in plui par agjevolâ i spostaments dai utents. Un mût par rindi il mieç public alternatîf ancje par cui che par solit a dopre la machine. Di spes no pensin che, lassant la machine a cjase, podaressin contribuî cetant a sbassâ l'incuinament tal aiar».

I gnûfs autobus, costâts dibot 4 milions di euros, a laran a incressi e resurî il parc des corieris dai autoservizis FVJ. Di chescj 19 a saran pai servizis extraurbans, sedi pes zonis montanis (cun misuris di 7,90 e 10,80 metris), sedi pe basse, massime pe zone di Codroip e Tisane (di 12,77 metris e 69 puescj). Al fin, 2 corieris a son destinadis ai servizis urbans (11,99 e 7,00 cun 84 e 28 puescj).

Ducj i gnûfs mieçs a àn il climatizatôr e un dai plui modernis sistemis di sigurece (ABS, ASR e sisteme antisfrachiament tes puartis); a son cun di plui adatâts par puartâ lis personis cun problemis. Lis sintis a son comudis e fatis in maniere di resisti a dispiets di ogni fate, par finî i bus a àn un argagn di pueste pal rilevament satelitâr (sisteme AVM de posizion dal veicul).

 

Laghets di Tamau: "Trans Alp Festival Blues"

Pe prime volte in Cjargne e rive la musiche blues, un aveniment rimarchevul che si davuelzarà sabide 13 e domenie ai 14 di Lui tai Laghets di Tamau. La musiche "blues" chest gjenar vocâl e strumentâl vignût fûr dal messedot di elements de tradizion nere e ocidentâl e che tal mont e conte cetancj passionâts. Tancj e impuartants i grups che si alternaran sul breâr dal Laghets, cualchi non: i "Blues class di Gurize", Toni Longhen di Udin, Anthony e "The crossfire" simpri di Udin, i "Turtle Blues" di Vicenze e da pît il preseât e afermât grup di Cividât "Rythmen a 'nd Blues Band" cun pursì 18 elements sul palc. Un event che no si pues mancjâ duncje, l'ingrès sot il tendon al è libar, cussì come il campeç par cui che al volès fermâsi. I spetacui a començaran tor lis 9 di sere e il dut al sarà insiorât da barachins par podê meti alc sot i dincj. I Laghets us spietin numerôs.

Visìn ancje che sabide ai 28 di Lui simpri tai Laghets sore sere si davuelzarà un “Motoincontro” cul conciert dal grup cover “Janhaus”. Duncje seis ducj visâts, nissune scuse par chei che a mancjaran a chescj events significants.

 

  Pagina iniziale "notiziari"